sfaturi crestere capsuni

Nici o gradina nu ar trebui sa stea fara capsuni. Sunt frumoase, se cresc usor si este primul fruct ce apare primavara. Capsunile au reputatia de a place temperaturile calde, insa exista specii care traiesc si in conditii mai reci.

 Pasi  

1. Cumparati plantele de la un magazin specializat sau comandati-le din catalog pentru a le planta primavara devreme, imediat dupa ce pregatiti solul. Asigurati-va ca plantele nu au boli; capsunile pot avea boli care distrug atat recolta, cat si alte specii din gradina dvs.
2. Alegeti un loc care are o scurgere buna, are mult soare si se incalzeste primavara devreme astfel incat bobocii sa nu fie distrusi de ingheturile tarzii. O panta ce este orientata inspre sud este ideala. Daca solul dvs nu este bun, cultivati capsunile in locuri amenajate sau in jardiniere mari.
3. Prelucrati solul pana la o adancime de 30 cm indepartand toate buruienile si amestecati cu mult compost si ingrasamant natural pentru a asigura un sol fertil de care capsunile au nevoie. Solul ar trebui sa aiba pH-ul intre 5.5 si 6.5.
4. Sapati cate o gaura pentru fiecare planta astfel incat sa intre radacinile. Puneti planta in gaura cu coroana deasupra pamantului si umpleti cu pamant astfel incat radacinile sa fie acoperite in intregime. Spatiul dintre plante depinde de metoda de plantare pe care ati ales-o.
5. Plantati capsunile pe linie, aceasta fiind cea mai usoara metoda de plantare.
6. Tineti distanta dinte randuri constanta, indepartand stolonii si plantandu-i in alta zona.
7. Atunci cand mutati stolonii, puteti indeparta si o parte din plantele "mama". Considerati plantele bienale.
8. Puteti planta pe straturi in cazul in care nu dispuneti de prea mult spatiu. Amplasati plantele la o distanta de 25 cm indiferent daca sunt pe rand sau nu.
9. Taiati puii imediat ce apar. Astfel plantele isi concentreaza energia in producerea de fructe si ar trebui sa aveti o recolta buna pentru cel putin 6 ani.
10. Acoperiti cu un strat protector pentru a pastra umiditatea si pentru a impiedica cresterea buruienilor. Un material cum ar fi paiele este ideal pentru o astfel de operatie.
11. Evitati sa lasati sa apara fructe in primul an, indiferent de ce metoda de plantare folositi. Taiati orice boboc imediat ce apare - daca permiteti in primul an sa apara fructe in al doilea an productia va fi diminuata drastic.
12. Culegeti capsunile in ziua in care s-au copt si mancati-le sau prelucrati-le cat se poate de repede: capsunile coapte prea mult se strica repede.

 Sfaturi  

• Exista patru tipuri de capsuni, toate agreand aceleasi conditii de crestere. Cele clasice produc o recolta mare intr-o singura perioada, de obicei in iunie. Acest tip este ideal daca doriti cantitati mari pe care sa le inghetati.
• Exista si capsuni ce produc doua recolte pe an, una in iunie si a doua tarziu vara - amandoua fiind mai mici decat cea produsa de capsunile clasice. Capsunile ce au doua recolte pe an fac exceptie de la neproducerea de fructe in primul an.

ingrijirea vitei de vie

           Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.

Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20...22 grade Celsius, fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii.

Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si inalte (1-1,5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura  din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta, in general de -18...20 grade Celsius.

Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase

Mobilizarea solului 
Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu sapa sau prin aratura. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.

Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vieLa circa 2-3 saptamani dupa plantare, daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului, se desfac musuroaiele, numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei, lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete, dupa care musuroaiele se refac.

Spargerea crustei de la suprafata musuroiuluiAceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie, o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului, cand e prea mare. Se administreaza insecticide, in cazul atacului de viermi, etc.

Copcitul vitei de vie 
Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie, deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. 
Practic, copcitul se efectueaza astfel: 
- se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta;
- cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului.
Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi, fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera, ele sunt repede distruse si, de aici, aparitia golurilor in plantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anul intai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august. 
Dupa copcit, gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul, cu exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperite la punctul de altoire.

Udarea vitei de vie
Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol, iar lastarii nu mai cresc. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului, in care se toarna cel putin 10 litri de apa. Dupa patrunderea apei in sol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste.

Administrarea ingrasamintelor
Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie.

Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie, in scopul stimularii cresterii vitei de vie, cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului.

Ele se administreaza in stare solida, in copci, in jurul plantei, dupa care se uda, sau se dau sub forma lichida, dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului, ajungand panala la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substanta bruta (din comert), pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita, in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime).

Plivitul lastarilor de vita de vie
Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4, inlaturandu-se cei mai slabi.

Legatul lastarilor
Se face de cate ori este nevoie, cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca.

Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie
Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g, var nestins (sau dublu - triplu var nestins) si circa 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.

In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa.

Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea, este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.

Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac musuroaiele si se presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele.

Carnitul lastarilor
Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa 1 metru, pentru a favoriza maturarea lor.

Completarea (lichidarea) golurilorSe face in cazul vitelor de vie neprinse. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamant, gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotand punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant.

Cirnitul lastarilor 
Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august, cind depasesc cea 1 m, spre a favoriza maturarea lor.

Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) 
Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza - pentru scurgerea apei si aerisire - si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotind punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Se umple apoi groapa cu pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite, procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa.

O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea  in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului, fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla, la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi, completarea golurilor se face prin marcotaj. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi, asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Obisnuit, mareotajul se realizeaza toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara, devreme - cind se numeste marcotaj "in uscat". in timpul verii, mareotajul se face in iulie-august, cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari ; in primul caz, mareotajul se numeste "in verde", iar in al doilea, marcotaj "mixt". in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului, la adinci-mea de cea 30-40 cm. Marcota se asaza pe fundul santului, indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe, dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii, in afara de cei 2-3 din virf, care vor fi la suprafata solului. Se astupa groapa cu pamirit, se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara, constituind viitorul butuc.

Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca.

Musuroitul vitelor 
Se face toamna, in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. in anul I mi se practica ingropatul total, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi.

Sapa mare se face tot toamna, efectu-indu-se o- mobilizare adinca a solului. Aratura adinca sau sapa mare, de 18-22 cm adincime, - ramine in brazda cruda (nema-runtita, numai intoarsa).